Imposibilul nu-i acasa

Posted: August 29, 2007 in ce mai vad

Imaginea ma bantuie, un stadion intreg imbracat de sarbatoare, suntem lei, spartani, caini, ne batem cu pumnul in piept, figuri zambarete, sigure parca de un deznodamant asteptat, o prima parte se termina in avantaj, nu mai avem rivali, suntem mult deasupra, privim numai in sus, ne vedem cu sacii in caruta, pasim parca altfel, mai e putin pana departe, o meritam, o sa se termine si lantul nostru de ghinioane…apoi, din neant, ca o mana a destinului cerul se prabuseste, in cateva minute siuatia se schimba radical, 180 de grade, suntem cu picioarele pe pamant, ne minunam, nu e posibil, cineva si-a bagat coada, cineva a incurcat borcanele, nu e drept.
Incercam ceva, dar picioarele nu ne mai asculta, publicul a inghetat, nu ne mai poarta pe aripi, deja vu, sau istorie,sau nu avem mentalitate de invingatori… ne multumim cu mici batalii si apoi renuntam…si nici macar nu era mult ceea ce am cerut, chiar realisti find, stiam ca puteam cere imposibilul, au mai facut-o si altii in trecut si le-a mers.
Probabil ca ne-ar fi mers si noua, daca nu erau acele cateva minute fatidice, o greseala copilareasca, cativa ani de experienta, o alta mentalitate, o alta istorie, un alt zar, echipament, teren, arbitru…din pacat insa, azi imposibilul n-a fost acasa. Sau altfel spus, Dinamo-Lazio 1-3.Adio Liga campionilor.Poate la anul.Poate in doi ani.Poate cand o sa mai crestem putin.Poate…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s