Bodega

Posted: February 3, 2008 in cutia cu cioburi

Strada ingusta, intunecata, care coboara spre mare, destul de linistita, mai cate un felinar bine plasat, umbre, o usa larg deschisa, cateva locuri si afara, dar in interior totul pare aranjat de catre o persoana care n-are varsta, vechi si noi, se imbina, se cauta…mesele sunt acoperite cu fete de masa in carouri, fum in aer, dar si miros placut, mai cate un pierzator de vreme, la ceas tarziu isi spune povestea celor care vor sa-l asculte, o formatie mai mult adormita, muzica in surdina, arunca din cand cate o melodie de inima albastra, mai trag un fum, un telefon din alta lume la fiecare masa, un tonomat, muraturi la borcan, ardei uscati, mai cate un fel de mancare ciudat, picturi pe pereti, poze din alte vremuri, mai un pahar de orice, mai cate o privire in jur…
Probabil ca daca as fi lucrat intr-un loc ca asta, povestile oamenilor erau atarnate pe pereti…loc al pierzaniei, al regasirii, al sperantei in acelasi timp si acea muzica care ai vrea sa taca si doar cand tace sa mai cante un putin caci altfel, parca nimic nu-i normal, lipseste ceva din decor…mai un fum, mai o gura, mai tragi aer si vrei mai mult…miros de mare, picturile iau alta forma, usa parca se micsoreaza, cantecele se pierd printre sticle si apoi revin, de pe langa geam, realul si imaginarul dau cate un rand…se misca in ritm.

O voce groasa, de departe, mai cateva bucati de poveste, ritmul redus la minim si perioada aceea intre noapte si zi, cand pana si umbrele dispar si felinarele se sting incet incet, pe chei, apoi se pierd dupa primul colt…

Noapte buna calatorule…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s