Archive for May, 2008

Tiff 007

Posted: May 31, 2008 in filme

A 7-a editie a tiffului se desfasoara sub acesta sigla. 7 actori romani pozeaza dupa modelul Bond, James Bond, in haine haiducesti. Ii poti vedea pe fiecare afis, program, drumul din si spre cinematografe…filmele incep cu cate un scurt filmulet de 30 de secunde, care parodiaza seria cu Bond, trecandu-l in Romania prin pitorescul local. In fine, sa trec la filme, din ceea ce am vazut, la unul as fi iesit din sala, turcescul “Fetze acoperite” si celelalte doua, rusescul “In rolul victimei” si suedezul “Legaturi de sange” mi-au placut mult.

E soare la cluj, terasele pline, oamenii zambesc parca mai mult, peste tot se mananca film pe paine si parca nici nu mai ai nevoie de altceva…organizarea, clasic, ca la romani, dar cui ii mai pasa atata timp cat filmele incanta si te tin in scaun si te cheama iar si iar…

Sa ma intorc la primul, “In rolul victimei”, comedie neagra, in care un student castiga bani din reconstituiri ale crimelor anchetate de politie, rolul lui, fiind, asa si cum o spune titlul, cel al victimei. Umorul e de situatie, desi povestea din spate e grava, reconstituirea starneste vrand nevrand rasete in sala. Incet incet iti dai seama ca iti seamana a ceva acest film, un craniu in mana, un tata mort, mama traind cu fratele tatalui deja te duce cu gandul la Hamlet, intr-o viziune moderna…si asa ar fi si aici, daca cel care a facut acest film nu a inversat intr-un fel aceasta poveste.

Al doilea film, “Legaturi de sange” este un film sumbru, filmat mai mult noaptea, despre o prietenie intre un baietel de 12 ani si o fetita ciudata cam tot de aceeasi varsta, care aduce, odata cu mutarea ei in cartierul baiatului, un lant de crime. Misterul nu dureaza prea mult, e clar ca fetita e un mic vampir, povestea e insa atat de frumos spusa, ca totul pare un basm de iarna in care nu te mai gandesti la ceea ce ar fi bine sa se intample ci doar la frumosul din povestea celor 2.

Ambele filme m-au cucerit in felul lor…primul pt modul de a fi filmat, pt umorul, regasit pe tot parcursul filmului si prin insertia de imagini desenate, care iti duceau imaginatia mult si mult mai departe…al doilea, pt simplitatea lui, pt frumusetea lucrurilor simple spuse insa cu suflet, pt minunatul decor alb dn jur…si pt acea frumoasa poveste…

Acum cativa ani, intr-un drum spre serviciu, cu metroul, am zarit cu coada ochiului, un titlu care mi-a ramas in minte. Cred ca ziarul era fie, magazinul, fie formula as…nu are importanta prea mare, titlul insa m-a pus mai mult pe ganduri si mi-a deschis usa la imaginatie…am acceptat plimbarea odata cu prima litera…in spatele usii o plaja imensa, pustie, doar cateva barci parasite, cateva cladiri ale pescarilor, cateva seslonguri, doar foarte putini oameni…am privit cerul, albastru fara pic de nor, cele cateva stanci, bronzandu-se la soare si racorindu-se odata cu primul val mai mare…m-am intins in nisip, cu ochii pe intinderea marii, probabil as fi putut sa adorm, vazand doar valurile cum se frang, iubind fiecare secunda din ceea ce vad…vantul alearga insa, n-are stare, cauta cel mai scurt drum spre calea ferata si intra in vagoane, stinge tigara primului intalnit, face sa tremure o usa…cand ies, peisaj de munte, in departare ninge, doar aici, e inca cald si bine…pasesc, trag in mine miros de iarba proaspat cosita, de nicaieri apare un pick-up uitat de lume, langa un copac, as pune o placa, dar vantul merge mai departe….urca spre varf, e soare, umbrele se pierd in colturi umbrite ale padurii de sub munte…un lac in departare, flancat de mult verde, cateva urme de zapada pe langa el, iar in zapada, urme de lup…alerg, trec printr-o padure intunecoasa a carei copaci, au radacina rasucita, ca un tirbuson, cobor o vale, urc inca un mic deal…las in urma, marea, muntele, padurea…un prim vis, mi se inchid ochii…cred ca-l iau…

Tiff 2008

Posted: May 22, 2008 in filme

Mai o saptamana pana la evenimentul cinematografic numarul 1 din Romania. Din 30 mai pana in 8 iunie, tiff-ul 2008 aduce zeci de filme, selectate de asa natura incat sa satisfaca gusturile diverse ale cinefilului roman. Mihai Chirilov, ca director de festival, aduce cu sine, sigur, o serie de filme controversate, o serie de filme care au incantat ochiul la festivalurile internationale petrecute in urma cu putin timp in europa, cateva filme romanesti, in premiera si o serie de surprize. In festival, 12 filme, unul si unul…extra-uri, la categoria supernova inca 20 de filme. Pe langa ele, mai sunt cateva filme romanesti, cu Boogie, ultimul film al lui Radu Muntean, in rol principal, dar si cele care sunt pregatite sa aduca surpriza.

In curand, o sa se anunte si programul pe zile, al festivalului, personal, din ceea ce am vazut pana acum, daca ar fi sa aleg 7, as alege :
1. Tropa de elite
2. Lake Tahoe
3. Control
4. Paranoid park
5. J’ai toujours reve d’etre un gangster
6. What No One Knows
7. Funny games

Confuz

Posted: May 22, 2008 in imagini salvate...


Cateva minute confuze

Posted: May 21, 2008 in cutia cu cioburi

O sa inceapa un meci, pe toate canalele de sport se vorbeste despre unul dintre meciurile anului, manchester-chelsea, in finala ligii campionilor…am ochii mici, de oboseala, totusi, unul dintre ei ar vrea sa vada meciul, celalalt are dor de ceva mai poetic, un film, mai altfel, cateva imagini rupte din cele care iti lasa urme dupa ce le vezi, le simti ca facand parte doar din tine, le-ai lua departe si totusi…un telefon suna, un bun prieten a vazut ultimul spectacol al lui Afrim in Timisoara, Boala familiei M, incantatoare, de la muzica la joc, de la decor la poveste…perdeaua geamului de vis-a-vis se misca, o doamna parca ar vrea sa culeaga stropii ramasi de ploaie, luminile s-au aprins, cuvintele cad tot mai greu, incepe meciul, decorul cu stele la geam e tot mai prezent.
Netul merge parca tot mai greu, desi concurenta ar trebui sa indrepte totul spre un altceva, visez la cluj, la mare, la munte, la orase necunoscute, la plimbari fara tinta, la paduri, la mici nimicuri ale fiecarei zi, mananc un mar, privesc in gol, arunc din cand in cand cate o privire la meci. Nu pot sa-mi descriu starea, un fel de scriu doar ca sa scriu si in acelasi timp imi spun ca acest exercitiu s-ar putea sa-mi aduca imaginile, cuvintele si portile spre ceea ce vreau…sa tot scriu.
Un colt de stanca ce iese din mare, un tren de noapte, un personaj cu fata acoperita de un bandaj, o doamna cu voaleta…o carte incantatoare alaturi, “Cartea neagra” de Pamuk (o sa scriu despre ea) si multe multe alte ganduri fara noima…afara s-a anuntat furtuna, acum e doar acea liniste de dinainte …miroase a ploaie, revad acel colt de stanca…noapte buna, calatorule. Visele se intorc acasa.

Spovedanie la Tanacu

Posted: May 14, 2008 in teatru

Am gasit foarte greu loc la ultima piesa semnata Andrei Serban, fiind unul dintre zecile de beneficiari ai bunatatii aratate de Dorina Lazar, care desi nu mai erau bilete, a inteles dragostea fata de teatru a oamenilor care stateau pe la usi…si a mai deschis pret de un putin usa.

Odata intrat, chiar daca nu mai gasesti un loc pe scena(pt ca acolo e totul masat), beneficiezi de ajutorul regizorului care mai formeaza cate un rand de oameni care sa stea pe jos in fata primului rand de bancute…spunand asta, vreau sa spun ca oricum ar fi fost spectacolul, probabil ca mi-ar fi placut macar un putin. N-a fost cazul insa sa ma folosesc de acest avantaj. Teatrul, facut dupa cartea cu acelasi nume, e oarecum un experiment, un teatru cu insertii de imagini reale, o oglinda a realitatii trecute, suprapunand peste imaginile de arhiva, jocul actorilor. Decorul e minimalist, subiectul cunoscut, hulit, dezbatut si …ca si in teatru, toata lumea are o parere despre ce s-a intamplat la Tanacu. Iar ceea ce urmeaza ar fi ca un fel de reconstituire a evenimentelor, o vedere din mai multe unghiuri si o convingere ca fiecare parte, detine o bucata de adevar. Exorcizare, gafa medicala, neglijenta, soarta, nebunie sau doar poveste in spatele acestui caz….ceea ce ramane, oricum te lasa cu un gust amar, parte din vinovati, sunt inca liberi(ca de obicei) iar nevinovatii platesc intr-un fel sau altul…probabil ca in acest caz au gresit cu totii, din pacate au ajuns sa plateasca doar cei asupra carora, a arunca vina pare cel mai simplu. As sublinia, pe langa stilul mai nonconformist al spectacolului, pe langa modul gen flashback, de a trece de la o marturisire, la o reconstituire si apoi chiar la desfasurarea actiuni, ca jocul actorilor face ca spectacolul sa fie unul aparte. Probabil ca sunt multe de spus(mi-a placut folosirea a doua personaje pt intruchiparea aceluiasi personaj, doar ca sa demonstreze, cred, ca acel personaj are mai multe fete, personalitati si la fel , perceptia lui este diferita in acceptiunea oamenilor) cel mai bine insa cred ca as reveni asupra subiectului intr-o alta zi mai cu soare, dupa ce se mai aseaza putin lucrurile in minte si apar ideile. Doar pt un putin m-as intoarce insa in final, unde acel panou, care interzicea altor religii sa intre intr-o manastire ortodoxa, a mai demonstrat inca o data rolul bisericii si puterea ei in sanul comunitatii.

Podul de flori

Posted: May 14, 2008 in filme, Uncategorized

Subiectul principal al documentarului “Podul de flori” este viata in familie. Regizorul filmeaza pret de 4-5 luni o familie din Republica Moldova, pierduta intr-un sat oarecare, in spatele unui deal. Sotia e in Italia de mai bine de 3 ani, asteapta actele pt a se intoarce acasa, iar in acelasi timp, cei ramasi acasa, tatal si cei 3 copii, incearca sa-i suplineasca, oarecum, absenta prin activitatile de zi cu zi, invatand, ocupandu-se de munca campului, facand curat prin casa, prin curte, sapand in gradina sau tragand cu arma. Peisajul e pitoresc, dealurile verzi sau acoperite cu un strat de zapada, lacul, ceata, copacii, totul incanta vizual, atmosfera e vesel-trista, limbajul si repetarea anumitor activitati starnesc hohote in sala, privit mai atent, doar cand vezi cadourile primite de copii cu ocazia sarbatorilor de pasti, cand isi citesc scrisorile catre mama, in care combina dorul cu marele nimic de langa ei, totul pare atat de trist. Pe langa numele personajelor, cand am iesit din sala, am iesit si cu numele celor 3 caini care mai apareau din cand in cand in cadru, m-au distrat…Tarzan, Ursu si Turbatu.