Nadrag

Posted: October 13, 2008 in povesti de cateva minute

Am luat trenul de dimineata, pe destinatie scria Lugoj, apoi imediat de acolo, cu o masina condusa de viitorul mire, ca la raliu, am parcurs serpentinele si drumul prost, pana la Nadrag. In fata casei mirelui, unde am facut un mic popas, ne-am lasat furati de peisaj, o stanca abrupta in fata, un deal, ce parea ca se pravale  asupra casei, undeva in spate…nu exista semnal pe telefon, decat pt cei care aveau cosmote, probabil dealurile ce au reusit sa tina la departare pana si semnalul…

O mica gustare, o cazare intr-un internat, curat, gol si fara apa calda, imbracarea in graba, pt ca eram in intarziere la nunta. 

Da-ul s-a spus in graba, pozele au inceput sa curga intr-un parc flancat de radacini de copac transformate in opera de arta si de alba ca zapada si ai ei pitici. Am intrebat cum sunt iernile pe aici, mi s-a spus ca sunt friguroase dar fara prea multa zapada in ultimul timp…poze, alte poze, drum pe jos, usor, lejer, pana la cantina unde se tinea evenimentul. Priveam in jur, oameni, care intr-un trecut nu foarte indepartat, au dus-o mai bine, acum, uzinele s-au inchis, populatia a migrat spre orase mai mari sau, peste mari si tari, cat sa castige mai normal, sa stranga niste bani, abia apoi, sa se intoarca acasa….

Trist loc, putini tineri, putine perspective, cultura populara, nici o deschidere…peisaj frumos, aer curat, izolat insa, pierdut printre dealuri, ramas parca undeva in trecut, iar iesirea din oras, pare una, cea prin care ai intrat, ca in rest pare ca se pierde in salbatic. 

Nunta, ca o nunta din Banat, cu mult joc, cu muzica care a tinut in priza audienta, cu hore, sarbe, uneori si muzica usoara, mancarea buna, oamenii primitori, calzi, vorbareti, unii,  dar si alunecosi, plini de ei, care asteapta din faptul ca au ramas pe loc, pt continuitatea orasului, respectul cuvenit, altii iar mirii…primitori, saritori si indragostiti, exact cum ar trebui sa fie oricine in acest rol…

M-a uimit insa cel mai tare conservarea, lipsa de informatie, ramanerea in urma a locului, pastrand din traditii, ceea ce e bine, dar neaducand insa nimic nou, ceea ce pt viitor, nu suna tocmai la fel de bine.

Daca ai fi ales odihna, rupt de lume, respirand in voie, plimbandu-te pe cele cateva strazi, probabil ca ti s-ar fi parut locul ideal pt o zi, maxim doua….in singurul bar, deschis noaptea, in afara de discoteca, oamenii se imparteau intre cei cu tricolorul pe piept si cei care blamau conditiile si Romania cu toate ale ei….si nicaieri nu vezi mai bine acest lucru ca la un meci…ieftin sa bei, mult fum, cald si in rest mai nimic, doar am venit pt nunta…

Advertisements
Comments
  1. IceQueen says:

    Hello, Lau!Sunt redactor la un cotidian on-line..Un ID sau un contact se poate,sa vb ceva intre 4 ochi? Have a nice day!

  2. foto nunta says:

    cat s-or mai pastra obiceiurile astea frumoase?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s