Daca la rasarit, ti-ai uitat un pitic…

Posted: September 23, 2009 in berlin, ce mai vad, cutia cu cioburi

La un colt de strada, copilul isi intraba tatal, daca o sa-l duca la circ.  Parintele ezita si apoi se uita la afis. Afisul are umbra unui cal si a unei dresoare, deasupra carora troneaza o nava spatiala, cu armele la vedere. In metrou, multime de copii. O fetita cu codite si gropite e fascinata de un baiat. Baiatul povesteste cu cei din jur, ea isi aduna curaj, se strecoara in multime si direct la el, se ridica pe varfuri si il pupa, pe obraz. Reactia baiatului e una de copil de 10-11 ani. Se sterge si o cearta, spunand ca nu-i fac placere sarutarile si cele de la ea, nici atat. Fetita e trista. Intr-o buna zi, o sa fie invers. In dreapta mea, tot in metrou, doua persoane citeau Harry Potter si una Emil si detectivii. La iesire, doi pusti citeau practic aceeasi revista manga. Un barbat costumat in urs polar si-a cumparat mancare chinezeasca, din cand in cand mai impartea niste oferte de la o companie de telefonie…am regretat enorm ca nu mi-am luat aparatul foto, dar e clar ca totul se intampla atunci cand nu-l ai. Sau ma rog, aproape totul.

Pe o banca intr-un parc central, o doamna ii spune altei doamne ca a venit aici sa vada oameni si o sa vina in fiecare zi. Totul s-a declansat in ziua in care a aflat ca are cancer. Cealalata parea uimita, doamna a continuat, spunand ca o linisteste coloratura lor. Asa e.  Fiecare isi duce povestea, mai putin sau mai mult colorata.

Travka imi canta in casti, “zambetul tau, nu e ca zambetul meu…” pe pod cineva canta la acordeon, intr-un gang, cineva la saxofon, pe strada, o hippie desculta isi plimba chitara, in metrou o fata recita in spaniola si isi da cu ruj pe corp si pe fata, intr-o scena in care parea ca a luat-o razna…doar un aparat de filmat bine plasat, dezvaluie unei parti a spectatorilor, ca e “o joaca regizata”.

Un punker si-a transformat si cainele in caine punk, l-a vopsit, i-a facut creasta, un rasta, a facut acelasi lucru, extra a legat de parul cainelui un animalut de plus, unul s-a imbracat total in negru, si-a asortat  o bunda, scurta, de iarna si o cioara si defileaza prin parc, oamenii par sa nu bage de seama mai nimic din ce trece pe langa ei, zilnic…o mare nepasare, o mare indiferenta…piticii fiecaruia au iesit la plimbare…”gandim diferit, iubim diferit, daca la rasarit, ti-ai uitat un pitic…intoarce-te cu pasi de indian, nu deranja un saman, cu mintea mea” . Parca sunt tot mai multe filme. Fascinant nu ? Spune si tu,  calatorule…canta macar…daca la rasarit, ti-ai uitat un pitic

Comments
  1. elfish says:

    prin comparatie cu universul tau atat de fascinant, faptul ca nici eu nu am avut zilele astea aparatul foto la mine nu mai pare asa tragic. desi am ratat niste pompieri chinuindu-se sa dea jos o masca roz din cauciuc de pe statuia lui kogalniceanu:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s