Omagiu iubirilor pierdute

Posted: April 20, 2010 in 365, cutia cu cioburi

N-o sa fie vorba doar de iubite. Ci in general. De lucruri lasate in urma, de colturi de caiat ascunse, de banci scrijelite, de copaci insemnati, de sticle ascunse …Pe cand eram stundent, exista un joc care se numea Civilization. O grafica nu cine stie ce, dar strategie pura. Acel joc iti dadea posibilitatea sa schimbi istoria lumii. Sa dezvolti o anumita natie, sa castigi simpatia vecinilor sau dupa caz, sa cuceresti lumea. Am incercat cu romanii, apoi cu cate un trib barbar, de dragul jocului. Pana ce am descoperit ca pot sa-mi creez o natie. Le-am zis daci liberi. In amintirea stramosilor cu care am tot fost indoctrinati. Asa, cu dacii liberi, am ajuns sa cuceresc lumea. Incet dar sigur, mutam minunile lumii in orasele dacice, inventam praful de pusca mai repede decat chinezii si cel mai fain, dezvoltam orase. Unele de la 0. Asa am ajuns rapid sa epuizez numele dacice pe care le stiam. Sarmizegetusa, Tapae(desi poate a fost doar o batalie aici, cetatea era mai ascunsa), Costesti…ma opresc, am adaugat Gerula(in amintirea lui Iralion Ciobanu), orasul Manz, in amintirea unui cuvant care vine de la daci(puteam sa continui cu Viezure si Branza) dar apoi am continuat cu nume de fete. Asa, doar cat sa insemn si pe harta jocului Civilisation ca cel mai frumos oras era Andreea(de exemplu). In liceu pe cate un colt de caiet aveam saptamanal un alt nume. Poate lunar, daca mi se zambise aproape in tot acest interval.  Tricou cu numele ei nu mi-am facut. Probabil moda aparuse mai tarziu. Dar banci am scrijelit. Am dat si goluri cu dedicatie. Si-am aruncat si biletele la cos. Iar in gand era ceva de genul, poate o sa-l gaseasca din intamplare un gunoier. O sa-l pastreze si o sa-l vanda la o taraba pe post de sonet. O sa-l cumpere altcineva, dar o sa-l piarda la randu-i, intr-un cinema, unde evident avea sa-l gaseasca…Prin cate o carte mai gasesc cate o scrisoare veche, sau o felicitare de la mare, din Navodari sau Costinesti: O raza de soare si un zambet, din minunata tabara…pastrez, tin, zambesc si undeva ma bucur ca le-am trait. Pe cate un tricou din copilarie, as gasi sigur niste urme de carioca de la un numar scris sau cate o ata colorata, cu care mi-am cusut numarul unui fotbalist celebru, in penarul chinezesc am si acum numarul ei, celei care mi-a furat inima in clasa a 2-a. N-am sunat-o. De fapt am sunat-o si am inchis. Iar cand am indraznit s-o sun, plecase din tara. Imi lasase postere. Multe. Chiar multe multe. Depeche Mode si Sandra. Ciudata combinatie. Sandra era pentru bunul meu prieten. Dar intr-un fel, posterul de 8 pagini nu am reusit sa il dau niciodata. Imi placea si mie, in plus, avea scris pe spate un mesaj de ramas bun. L-am pastrat mult timp. Pe cate un sonet scriam fara sens si il lasam pe o banca. Pe felicitari am inceput sa scriu din nou ganduri. S-au vrut 101. N-au fost nici macar 10. Desi probabil in cap depaseau cu mult numarul alocat de 101. Un bilet de tombola, unul de concurs, cuvinte lasate pe nisip, altele pe un pod de lemn, o piatra primita in Pestera Muierii, o guma lasata in par, sau cate un dans in aer, o fotografie, mii de amintiri…mai cate un mesaj legat in drum, mai cate unul ascuns in sticla, mai cate un fum, ma rezem, e soare, tot ce am iubit e in mine…

Comments
  1. tipu says:

    Love is in the air…

  2. Miruna says:

    Am tot sperat la acest moment. m-ar bucura tare mult un loc in lista ta de mai sus…so, daca doresti sa evadezi si sa te rupi de trecut….:-)

  3. Laurentiu says:

    De trecut n-o sa ma rup niciodata, il port cu mine oriunde merg…cat despre un loc in lista, as zice ca mai fain e in afara ei, in prezent …hai sa ramanem la “love is in the air” iar eu raman undeva la sol, ma ratacesc printre cuvinte🙂

    • Miruna says:

      asa incepe totul, de la fainul din afara listei🙂.inteleg decizia de moment, astfel ca pentru putinul petrecut la sol as recomanda vederea(revederea) filmului Lost in Translation iar pentru ‘ridicarea’ de la sol, 500 days of summer….listele unora nu sunt facute sa aiba final😉

  4. cristirica says:

    Maestre, imi starnesti nostalgiile. Tot un romantic incurabil ai ramas…Am facut o pauza si m-am gandit si io la fetele din clasele 1-8 si la tot felul de intamplari. Mi-ai inveselit ziua!

  5. cristirica says:

    Prima poza e edificatoare!

    • Laurentiu says:

      Asa-i? Prima poza e facuta in Caransebes…ma plimbam pe malul Timisului si am vazut acel mesaj…e clar ca au inceput sa curga amintiri…si tot curg…fain ca ai trecut si ca ai zambit putin. Nu uita de fetele din 9-12 si cei 4-5 ani de Timi🙂

      • cristirica says:

        Foarte tare ca e in Caransebes! Ma gandeam ca e pe undeva prin Germania!
        Un etnic german local indragostit de o romanca…Mai stii si piesa Adeline, Adelina! Cred ca a celor de la Timpuri Noi! Am google-it putin si-ti dau si versurile (fara nici o legatura cu persoana):

        Delicat ca un caolin, Adeline, Adeline
        Fin din lutul cel mai fin, Adeline, Adeline
        Scoate cu un gest felin Adeline, Adeline
        Geaca ei din vinilin. Geaca ei din viniliiiin

        Adeline, Adelinaaa…
        Adeline, Adelinaaa…
        Aiaaiaaaa,
        La-ra-ra-ra-ra-ra-ra-raaaaa…

        II:
        Adeline, geaca cade lin, Adeline, Adeline
        Sint vascularizat pe deplin Adeline, Adeline
        Insa tin sa te previn Adeline, Adeline
        Ai pus prea mult Revulsin. Ai pus prea mult Revulsiiiin

        Adeline, Adelinaaa…
        Adeline, Adelinaaa…

        III:
        Adeline, de lin e lin, Adeline-Adeline-Adelina
        Unduitul din bazin Adeline-Adeline-Adelina
        Mindru-i arcul carpatin Adeline-Adeline-Adelina
        Prin talazul bizantin. Prin talazul bizantiiiin

        Adeline, Adelinaaa…
        Adeline, Adelïnaaa…

    • Adela says:

      🙂
      coincidentele

  6. cristirica says:

    Nu o sa-ti vina sa crezi…joc in acest moment Civilization 4…e singurul joc cumparat cu licenta si legal din viata mea…prima data l-am jucat la tine pe computer in caminul 12 (cred) si era Civilization 2…l-am cumparat din Mall din Cluj dintr-o pornire nostalgica…erai si tu implicat…o sa ti-l fac cadou daca treci vreodata pe la mine sa bem vinul ala pe care tot promiti sa-l bem impreuna…sau ti-l trimit chiar maine cu posta daca imi dai adresa ta.
    Pe cand jucai jocul asta…m-a prins foarte tare si pe mine…stiu ca m-am dus la examenul de Managementul Resurselor Umane la ora 7 dimineata dupa ce jucasem toata noaptea jocul Civilization la tine pe comp si mi s-a facut rau la examen de surmenat ce eram…de mi-a dat profu (care era si un super adevarat – Nicolae Taran – si super apreciat de noi din gasca) un 9 de mila…pentru ca s-a gandit ca probabil am invatat toata noaptea la materia lui.
    Apropo de jocuri…in toata viata mea am fost pasionat doar de 2 jocuri de strategie: Civilization II si Heroes III…ambele descoperite la tine pe computer, in anii studentiei….Asa ca, macar din punct de vedere al jocurilor pe computer…m-ai initiat, maestre!

  7. Laurentiu says:

    de jucat nu ma mai joc de mult, cred ca ultima data am facut-o acum 10 ani in bucuresti…nu cred ca mai am rabdare, timpul imi pare altfel si mai mereu gasesc alte alte multe lucruri pe care sa le fac in schimb. oricum, asa, din nostalgie, as trage si eu un civilisation 4, sa vad ce poate….cat despre cealalta parte, stii cum e, eu imi tot doresc, dar nefiind motorizat e mai greu. in 10 mai o sa ma gandesc oricum la tine, ca tot nu pot ajunge sa fac o baie si un polo…dar poate ne vedem la cluj(mi-ar place tare) eu am sa ajung in saptamana 30 mai-6 iunie pe acolo, la tiff normal…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s