Vis alb

Posted: April 29, 2010 in 365, cutia cu cioburi, povesti de cateva minute

Doar cateva urme se vedeau spre varf, probabil de acolo, lasati din elicopter, indraznetii porneau spre aventura. Am vazut doi, ca doi pesti, aproape in paralel, apoi schimbau intre ei locurile cand ar fi trebuit sa sara. Sareau…apoi dupa putina iesire din cadru, reveneau, serpuind partia alba neumblata. Foarte greu probabil si extrem de riscant, o simpla cazatura ar fi putut sa-i duca zeci de metri mai jos unde stancile asteptau si prapastiile imediate. Cat am putut sa-i vad, nu s-au oprit, schiau si iar schiau prin locuri numai de ei stiute sau banuite. Undeva m-am multumit cu muntele meu, aranjat si plin de alti iubitori de munte, dar cateva momente am ramas cu ochii la cei doi…si o parte din mine ar fi vrut ca macar pentru o data sa incerce. Pe margine, prin locuri neumblate, prin visul alb…

Comments
  1. Miruna says:

    nu-ti uita niciodata visele! sa le porti tot timpul cu tine, iar ele, la randul lor, te vor purta in locuri nebanuite inca!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s