Cu nori…

Posted: September 27, 2010 in 365, berlin

Cateodata stau in fata unei ferestre si privesc in gol, aud de jos chemari la joaca si strigate, vad o parte de verde, de parc, de camp, de castel din copilarie pe care as urca si as trece poduri suspendate, aud si muzica, cateodata nici nu conteaza cine canta, e doar undeva acolo, iar miscarile se muleaza si intra cumva, parca intr-o alta lume. Poate as fi dansator, ca tot imi pare lumea mai simpla in pasi de dans sau poate chiar o sa ajung sa stau un spatele camerei si sa privesc cum alerga imaginile si replicile…si-as sti sa gasesc acoperisul pe care in sezlonguri am sta la povesti, chiar daca ninge…intr-o curte interioara cu multe desene, unde pana si manechinele din plastic stau in fotolii, as incerca sa scriu despre oameni si obiceiuri de vacanta, pe un panou as avea marea cat timp pe celalalt ar fi o masina extrem de plina, o stea rosie si scris cu galben :Emigranski republik. In fond barul s-ar deschide mai tarziu, ar vinde si altceva decat bere si inghetata, dar nu foarte mult mai mult, poate o placinta sarata si una cu visine, poate un vin, bun si-un vis de luat acasa….cateodata mi-e dor, de cele mai multe ori mi-e dor in fond iar cand mai trag un fum, ma bucur sa filmez si nori.

Gasisem un loc langa bar, pe un fel de bancheta ca in trenurile mai vechi romanesti, visinie si cu acea musama de proasta calitate, in lateral un tv alb negru si cateva imagini din diverse puncte ale orasului, doar cat sa zici ca esti in mai multe locuri, dupa ce bei un prim pahar, sau hai, dupa al 5-lea, oamenii intra incet, timid, in grupuri mici si cineva canta la un pian, apoi un contrabas, o mandolina, baterie…sintetizator si voce, o chitara rece, stam deja pe jos aproape in semicerc in jurul scenei, sunt multe lucruri la care ma gandesc dar cel mai mult e ca as vrea sa raman in acest oras…maratonul rolerilor pe strada din fata mea, muzici la colt, restaurante exotice, oameni ce stiu sa zambeasca, filme la fiecare minut, trebuie doar sa fii pregatit…se intampla tot timpul ceva, pe o banca doi se saruta cu foc, la un concert doi se strang in brate si o gloata, in rest in grupuri sau lupi singuratici…cateodata parca as urca la volan pe o ploaie torentiala si stergatoarele ar fi stricate, prin urmare as scoate capul sa vad…noapte buna calatorule, oriunde ai fi

Advertisements
Comments
  1. weight says:

    i see what you did there

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s