37 un alt numar de pus pe tricou

Posted: December 15, 2010 in 365, berlin, cutia cu cioburi, Uncategorized

Cam asa. A trecut deja un an. Parca tot mai repede trec. Pe masura ce inaintezi in varsta, zilele par mai scurte, puterile mai slabe si ochii vad mai multa ceata. De aceea am zis sa-mi pun ochelari.

Poate o sa joc la loto, acest 37, langa alte 5 numere reusite face sa uiti si de puteri…Vin dupa un an de Berlin, cu mici iesiri, in anul acesta nu am reusit mare lucru in plan profesional, am scris si cam atat si a fost bine…greul urmeaza in anul urmator sau poate ca totul e conform planului, trebuie doar sa raman in ritm…de cateva luni bune, simt acest oras ca fiind, acasa. Ritmul e dictat de el. Cat timp il simti, esti una cu orasul. Cand plec mai multe zile mi se face dor, cand colind prin alte locuri il am mereu in minte si ca termen de comparatie, cand ma intorc, am un zambet imens pe fata pentru ca stiu ca ajung acasa. Printre straini, ce-i drept, a doua casa, dar acasa. Intr-un trecut spuneam ca pe drum e casa mea…e inca asa, cat sunt pe drum e bine…dar parca existenta unei baze la care sa te tot intorci, e de bun augur. Oamenii il fac chiar  sa para altfel desi starea de normalitate e peste tot prezenta. Daca-mi doresc ceva in viitor, este sa pot sa raman aici. Sa fac ca lucrurile sa mearga intr-un fel si sa-mi permit sa raman aici. Cu bune si rele, strain intr-o tara normala, intr-un oras cald plin de oameni deschisi.

In urma, ca si in alti ani, multe cuvinte, multi oameni, multe griji, vise si ganduri. In fata un alt vis, alte cuvinte, alti oameni, alte griji…si alte ganduri. Tu esti peste tot. Ca si cei dragi, in amintiri, sau undeva ascunsi intr-o cutie secreta a mintii…mereu cu mine.

Raman contra curentului, ca mai mereu, cred inca in oameni si in acelasi timp inca sunt dezamagit, visez cu ochi deschisi ca se poate si pana la urma intr-un fel sau altul nimeni nu ma poate convinge ca nu e asa…pornesc zeci de proiecte, termin prea putine din cele pornite, mereu apar altele si altele si ideile se schimba, odata cu vremurile, prietenii se schimba si ei, se mai adauga, se mai pierd, se mai uita…locurile in care-mi placea sa merg in trecut, sunt undeva intre amintiri, acum totul e mereu nou, pana si cartierul in care stau, pana si galariile de arta din zona, asemanatoare cu cele temporare, mereu in schimbare…poate ca astea sunt timpurile, oamenii se schimba de la o zi la alta, tehnologia se schimba, drumurile, locurile, privelistea, cerul, clima…totul se schimba

Cateodata stau sa caut pana si un titlu, cateodata ideile fug la distante mari, cateodata nu reusesc sa leg nimic si ma napadesc gandurile negre…alte ori sunt optimist, ca si acum, ca si mai sus…in fond mai mereu dual, intre alb si negru, intre ceea ce vreau si ceea ce simt, intre real si imaginar, intre vis si trezirea de dimineata…

Poate ca sunt prea multe intrebari si raspunsurile sunt inca imprastiate…oricum, a fost anul in care am vazut 3 festivale aproape complete de film, 2 de teatru, am vazut lucruri ce mi-au depasit mult asteptarile printre altele macar mediocre, am vazut oameni dansand mai mult, zambind mai mult, tinandu-se de mana mai mult, stand pe jos in parcuri, alergand, sarind, zburand, am vazut oameni iesiti la plimbare, la targuri, am vazut oameni cantand, bucurandu-se de viata si lasand in grija zilei de maine, ziua de maine insasi. Azi e azi, vorba aceea, nu merita sa te agiti inainte de a fi cazul. Te agiti maine, cand o sa gandesti la fel ca azi.

Am cunoscut multe persoane in acest an si asta e bine, am citit in germana si am inceput sa scriu in aceasta limba, Darko e cainele facut cadou parintilor, prietenii sunt inca acolo si gandurile la fel de libere….acum insa ma cam doare capul, asta ca sa nu incep sa vorbesc de lucruri nasoale si singuratate… prin urmare,  m-am rezemat de tocul usii si am scos o tigara din pachet, desi eu nu fumez… daca tot am ajuns la 37 si afara viscoleste, am zis ca orice e posibil, in plus vorbim de gauloises… visez ca de obicei, vad lumea mai buna si ascult the national…slow show…”…I missed you for 29 year before I saw you” sau chiar mai mult…iar ca sa si vad altfel, mi-am pus niste ochelari 3d pe ochi, ramasi intr-un buzunar…si da, lumea-i alta…

Cu toate astea, in paradisul oamenilor singuri, mi-e dor …si nu spun de ce sau de cine…pentru ca, dupa cum spuneam, lumea-i in miscare, oamenii se schimba si calatorii se schimba si ei…

Noapte buna, calatorule…oricine ai fi

Comments
  1. tipu says:

    oops…I almost forgot!

    Happy Birthday!!!

  2. grebla says:

    sa ne auzim si la 73 🙂

    Alles Gute zum Geburtstag! aus Bern

    Grebla von Anlagen

  3. corina says:

    Sa gasesti linistea acelui acasa dupa care tanjim cu totii, oriunde te-ai duce, oriunde te-ai afla. Un zambet fara frontiere si o raza de soare🙂 La multi ani !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s