E ca o stare. Sau ca un banc de pe vremuri, cand era mai bine sa mergi in livada, e ca si cum ai iesi din casa, in curte si de acolo, in gradina/livada, cu un sezlong, o carte eventual si fara griji. Senzatia aia de nimic care sa miste, nici macar vantul, umbra, copac batran si miros de nuci, cartea e undeva pe langa sezlong, iar tu stai, cu ochii inchisi pe jumatate, cu visele de zi, chiar acolo si daca adormi sau nu e tot aia. Hai eventual un ceai racaros in imediata apropiere si sa nu fie tantari sau insecte pe langa pahar. Fluieri, un cantec obsedant de cateva zile dar care ai uitat oricum ce e, merge insa la starea aia…

Ieri, plimbandu-ma aproape de malul Spree-ului, vad mare, scris cu litere luminate : Capitalismul ucide dragostea ! Hm, imi smulge un zambet, apoi imediat vad un cuplu certandu-se violent. Probabil unul din ei era capitalist si celelalt, ca mai bine de jumatate din acest oras, de stanga. O imagine mai veche in minte, o oglinda care se misca intr-o camera imensa dominata de un pat care se misca si el, in fond toata camera se misca, ca si cum ar fi pusa pe un vapor, perdelele sunt trase ca sa vezi cum vine dimineata peste tine, mirosul e de mobila, podelele sunt din lemn masiv, cineva zambeste, o tigara se plimba, mai multe figuri sunt insirate undeva prin toata casa, mintea e undeva in spirala, tot la ea, desi e atata distanta si imposibil in aceasta ecuatie incat nimic nu se intoarce inapoi. Ramane acolo. Si e dimineata.

O petrecere interesanta ieri, multi oameni faini, necunoscuti ce devin cunoscuti doar schimband cuvinte, se rade, se bea vin, povestile curg, vine si-un concert, inca un pahar, inca o poveste, pasi de dans, ganduri din acelea ca totul incepe cu un dans, tot mai lente miscarile, tot mai mici ochii, tot mai putina lume, tot mai intuneric, chiar si povestile au plecat la culcare…se cere o ultima piesa, cineva pronunta ” in gradina” si ma intorc la starea de mai sus, in gradina/livada, sub acel nuc, la umbra, cu o carte, cu un ceai racoros…si e iar dimineata. In tot decorul acelui bar, o poza parca din picturile pe care le vezi si la bunici, doi copii si un inger se plimba pe o pajiste. Probabil in tripul lor, intr-o alta gradina.

Ma distreaza ca cineva s-a gandit sa intituleze o melodie ” in gradina”…mai era si acea gradina secreta si cate si mai cate se intampla in acest teritoriu ca de basm. Iarasi undeva in copilarie, intind un solar, vegetatie ca in jungla, copaci si multe ascunzatori, treceri intr-o alta gradina la explorat, stat pe burta, cand venea brusc proprietara, ascuns in flori, sters urmele ca indienii, furat visinele si inapoi la adapost. Intr-un sezlong, sub acel nuc, cu acea carte….

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s