Matrix cu papusi

Posted: February 2, 2011 in berlin, teatru

Ma tot intreb cat de mult mai pot improviza berlinezii cand vine vorba de teatru neconventional. De data asta, unul de papusi, locatia, o fosta sala de bal…dar in fond, doar una din zecile de camere mai lungi, cat de cat goale, in care niste scaune si niste saltele din acelea bleu marin, cum aveam si in salile copilariei noastre, te ajutau sa ai loc. In fata noastra ca un fel de cort alb, cu doua deschizaturi. Din una avea sa iasa un personaj cu o cutie de carton pe cap, in forma de vulpe robot si avea sa cante intr-un fel de intro. Apoi suntem proiectati undeva in filmul Matrix. La o masa, o papusa printre zecile de carti isi plange of-ul de a fi cel mai bun programator din Chicago, poate si din lume…Papusa arata groaznic, nici cea mai mica asemanare cu personajul, nici macar culoarea parului, dar cica e o varianta trash. Accept. Jocul insa e tot pe acolo, elemente din Matrix se combina cu momente in care se incearca captarea publicului cu cate o poanta, in general germana, fara prea multa subtilitate, gen un scaun dat la o parte, o bucata de branza aruncata in cap sau o melodie transformata prin cuvinte. In jocul lor se fac multe trimiteri la filmul cu pricina, dar fie nu sunt sesizabile fie nu le prind eu. Agentii sunt de nerecunoscut la randu-le, poate doar ca limbaj sa se apropie undeva de film. Apoi apare scena cu pastila rosie si cea albastra. Trinity e un fel de nimfomana care permanent are nevoie de ceva intre picioare, chiar afirma sau gesticuleaza acest lucru. Ea insista pentru pastila albastra(stie ea ce stie)…nici nu mai stiu care trebuia luata, dar Neo o alege pe cea buna. Noua viata, cea adevarata e foarte slab prezentata, pentru ca nu au avut imaginatie s-o faca cu papusi, omul care manuia papusa si vorbea in locul ei, face acest lucru, iesind dintr-o sfera de hartie peste care s-a pus mult celofan. Morpheus e fie un batran orb, fie unul care are un fetish cu animale, are cateva replici din Matrix dar in mare nu prea are nici o consistenta ca personaj. Poate proiectia lui in Matrix, o simpla pancarta de carton, care se si rupe imediat(in lupta cu Neo) sa mai fie cumva, in sensul ca avea desenat un personaj negru cu nelipsitii ochelari. Ceva muzica introdusa in spectacol, ceva gesturi ale actorilor, o lasare pe spate pe o bila uriasa(in fond o minge medicinala), reface acea scena in care gloantele trec peste Neo. Glontul in sine, o bucata de carton cat un cap de om, deplasat tot de un actor din spatele unei papusi, cat sa treaca pe deasupra actorului care manuia papusa lui Neo. Berlinul insa a aplaudat totul. M-am gandit clar la Razvan(Penescu) cum ca si aici se aplauda cam orice. In afara de doua scene cat de cat simpatice, una chiar improvizata de unul din actori cand a mimat o furie, aruncand tot ce-i aparea in cale, pana si capul papusii desprins din greseala…si una in care au reusit sa se faca intelesi ca totusi despre Matrix e vorba in aceasta asa zisa parodie, n-am vazut nimic. Chiar in final am vorbit cu cineva si nu am inteles ce a gasit interesant la aceasta poveste. Dar persoana respectiva nici macar nu vazuse filmul Matrix. Poate de aceea. Oricum, pentru este mine cea mai mare dezamagire, cand vine vorba de teatru, in Berlin. Mai incerc🙂

PS Afisul de mai sus are desenate personaje mult mai simpatice decat au fost papusile in sine…de multe ori, pierzand corpul papusii jucau doar cu capul ei, sustinut de o mana…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s