Archive for June, 2011

Sportul e un lucru minunat. Pe vremuri, se mai fenta pe aici, cel putin la noi si in tarile care raportau depasiri de plan cu peste 200%…ordinul venea de sus, controale nu prea erau si ajungeau super sportivi creati din aproape nimic, dar avand cumva un colectiv intreg de medici in spate. Asa ajungeam sa depasim recordul mondial in competitiile interne, ma rog, masuratorile se faceau cum se faceau, cronometrul se mai oprea, golurile se inventau din nimic sau erau anulate fara motiv anume. Mai auzi si astazi, daca te plimbi cu taxiul prin Bucuresti, cate un fost sportiv, ajuns acum taximetrist, ce-ti spune de hormoni injectati in canotoare (by the way, Lipa e printre numele respectivelor), de concursuri la care nu erau controale anti-doping, de “vitamine” luate inainte de fiecare competitie… iti amintesti si de case mai mari, alde Ben Johnson, canadianul ce a doborat de cateva ori recordul la 100 metri, ce avea sa intre intr-o rivalitate cu celebrul Carl Lewis, pe care dupa ce nu a mai putut sa-l intreaca, se dopa ca s-o poata face. Dar pana la urma nici Carl Lewis nu a fost tocmai curat. Oricat de mult a pozat in asa ceva. Sportul de performanta se face cu ajutorul medicinei. Iar exemplele sunt multe, cam la fel si controversele. Amstrong s-a operat la testicule, ma rog, a ramas doar cu unul si datorita acestui lucru avea dreptul sa ia un medicament ce continea substante interzice. Un fotbalist olandez, Davids, avea o problema la ochi si el a fost iar unul din cei care s-au dopat legal si a purtat ochelari de atunci cam in orice competitie, dar vine un rand de oameni care intr-un fel sau altul fie nu si-au dat seama, fie pur si simplu au mers pe burta, pana sa-i prinda. Andreea Raducan a pierdut o medalie si un titlu olimpic pentru un nurofen !!! Adi Mutu a fost suspendat pentru o pastila de slabit, ce-i drept, el o facuse lata mai devreme, cu cacaina si ar fi trebuit sa sufle si in iaurt…ma rog, pana la urma vine apogeul si aud ca un sportiv(ma mir ca nu-i roman) o sa fie suspendat pentru ca a folosit o crema de crestere a mustatii !!! 🙂 Nu ma pot abtine, mi-l si imaginez pe tip ca i-a fost rusine sa intrebe daca are voie sa foloseasca asa ceva, el considerandu-se nevinovat in continuare.  E clar ca daca afla cineva, esti luat la misto de o echipa intreaga si nu poti decat sa faci cumva sa nu se observe decat rezultatul… iti este bine ca te incadrezi in societate. Legile sunt legi, trebuie respectate, ca doar in prima faza ne apara de cei care vor in mod constant sa le incalce. Cateodata insa rigiditatea lor face victime si ne trezim cu oameni raciti care isi pierd titlul pentru ca au luat un nurofen sau cu cate un japonez cinstit care si-a dorit prea mult sa aibe mustata. In consecinta e suspendat din viata sportiva pentru doi ani, crema folosita continand steroizi. Probabil ca mai sunt multi altii…

Advertisements

Adevarul e ca nu stiam, dar printre animale, cainele reuseste intr-un fel sa se impuna si sa isi confirme statutul de cel mai bun prieten al omului. Calul Black Beauty, calul Fulger, Bator,  porcul Babe, Pisicile aristocrate, Jean Tom si Musette, Kung Fu Panda, Fram, ursul polar, Cita, cimpazeul, Balena ucigasa Willy, Fliper delfinul, pestisorul de aur, Regina albinelor, Testoasele Ninja, Renul Rudolf, Bagheera si Baloo, Dinozaurul Dino, Ciocanitoarea Woody, hai si Tom& Jerry si multi multi altii stau cuminti pe fotolii si aplauda sau doar privesc admirativ cand defileaza, pe la Cannes, cainii  ce joaca in filme.

Exista. Nu mi-a venit sa cred nici mie, dar exista. Dovada aici. Palm dog e un fel de Palm D’or pentru caini ! Se da din 2001 si diversi caini au primit zgarda de onoare pentru interpretari care mai de care mai complexe in filmele anului.                           Uggy, Boss, Dug, Lucy, Yuki, Mops, Bruno, Moses, Tahti, Otis si alti caini au fost recompensati cu cea mai inalta distinctie. E clar ca Mihail caine de circ, Buldogul din Jack si Grasanul, Cainele electronic, Rin Tin Tin, Colt alb, Patrocle, Doamna si Vagabondul, K9, Benji, Laika, Hooch, Spic si desi probabil ca mai sunt multi, as incheia cu, Calu’, cainele lui Pistruiatu, ar fi meritat la randu-le o distinctie si o portie in plus de carne, dar pana una alta pot da linistiti din coada, acolo pe unde sunt ca intr-un fel sau altul ei au deschis drumul pentru asa ceva.

Imi plac oamenii care iubesc animalele, poate ca in anii viitori, acest premiu se va extinde si la alte animale, pana una alta nu strica sa ne pastram simtul umorului si  cand vorbim de premiu de la Cannes si de film ce trebuie vazut, sa luam in calcul si filmul The artist, pentru care Uggy a luat ultimul premiu. Iar pentru ca-mi plac boxerii, caut si filmul Tamara Drewe, sa-l vad pe Boss, castigatorul anului trecut  🙂

Cum ar zice Snoop, Bowwowowyippyyoippyyay

Dupa Tiff

Posted: June 14, 2011 in ce mai vad, cutia cu cioburi, filme

Cluj, cald, doar cativa nori nelinistiti ameninta dintr-un colt de cer, in timp ce alearga. Nu misca nimic, orasul parca a intrat in relaxare totala dupa febra Tiff-ului. Tarabele si afisele, reclamele, punctele care semnaleaza existenta unui loc Tiff sunt inca acolo, probabil ca si cei care ar trebui sa le stranga sunt in sarbatoare…pana la urma am ramas doar cu nostalgia festivalului si cu gandul ca trebuie sa fiu si la anul aici.

Am o imagine cu un om pe sezlong care priveste valea si se gandeste la un nou film din viata lui. Sunt lumini peste oras, orele-s trecute, te poti lungi pe balcon, sezlongul e unul din acela de care ti-ai promis ca ai sa-ti cumperi si tu, cand o sa ai balcon. Zeci de filme in cap, suna un telefon, matrix? Nu, cel mai probabil ca nu esti nici tu…si nu esti. Ochii se inchid incet incet si cand se deschid, un putin, ai prin fata primele filme reusite, un fel de top 5 sau 10. Poate mai multe. Au fost 37 de toate. O cifra buna, probabil 10 din ele peste asteptari si bune, majoritatea celorlate ramase, mediocre. Iar Tatal Fantoma a cam fost cel mai slab film. Poate nu e pe gustul meu acest film dar in randul prietenilor mei parerea a impartasita, unii chiar au iesit de la film, protestand in acest mod. Asa-i la inceput, poate data viitoare o sa fie totul mai legat. Dar lasand filmul asta la o parte sa ma intorc la cele bune. Restart.

As incepe cu Viata pestilor, pentru ca e poetic  si are la baza legatura aceea speciala care exista intre un om mai mereu plecat si cei dragi ramasi acasa. Ce mai traiesc povestea asta. Sar apoi.  As lua de bun “tripul” propus de regizorul danez Christoffer Boe, cunoscut publicului larg dupa acel excelent Reconstruction, prin care un personaj devine prizonierul propriilor povesti si prin urmare zic Totul va fi bine. As face o oprire si prin filmul romanesc si aici daca ar fi sa enumar ceva, as incepe cu scurt metrajul lui Bogdan Mirica, Bora Bora, castigator la sectiunea de scurt metraj romaneasca, apoi as strange o mana pentru Principii de viata si in categoria cel mai drag sufletului meu din sectiunea lung metraj as nominaliza excelentul film a lui Gabriel Achim, Visul lui Adalbert, in care o reconstituire, bate viata. O alta oprire ar fi in mijlocul unui jaf bancar. Nokas ii zice bancii, dar si filmului care incearca sa ne prezinte culisele celui mai mare jaf a unei banci din tarile nordice. Probabil ca daca as ramane la Tarile Nordice, m-as opri putin si pentru Sunetul zgomotului. Am ras si am iesit cu o senzatie de bine. Doi clovni se bat pentru o trapezista, suntem in Spania deja si vedem ca pe acolo se iubeste cu foc, in Balada trista de trompeta. Ca surpriza a festivalului as zice ca Nu e dracul asa negru, iar pentru cei putin mai altfel, ma opresc in final la Singuratatea numerelor prime. Un festival bun, un festival in care m-am bucurat de filme, de terase, de locatii noi in cluj, de vreme buna, cinema in aer liber, petreceri dar mai ales de prieteni.

Hai, la tren, calatorule…avem drumul in fata si mult dor deja